Dimineaţã, lângã pat, Pe genunchi m-am aplecat, Tatãlui meu iubitor Şoptindu-I încetişor: "Fii cu mine azi!" El mi-a zis atunci, cu drag, Rezemându-Se-n toiag, Cu dulceaţã vie-n grai, În acel sfârşit de mai: "Grijã sã nu cazi!"
Isaia 1:18Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.